Romanii din Noua Zeelanda au inceput sa voteze, la prima ora, impotriva lui PSD.

Auckland, Noua Zeelanda este primul oras care a deschis sectia de votare pentru romanii dornici sa-si exercite votul, la prima ora, impotriva socialistilor.

Ei si-au exprimat optiunea politica aleasa la VOT prin postari pe retele de socializare, insotite de comentarii anti-PSD.

Acesti romani, prin actiunea lor, doresc sa impulsioneze romanii din tara sa mearga la VOT.

Salariu social minim in toate tarile Uniunii Europene

Jean-Claude Juncker propune salariu minim in UE.

„Cred că trebuie peste tot în Europa, în toate țările membre, începând cu zona euro, un salariu social minim. Orice muncă merită un salariu”, a declarat președintele executivului european, în cursul unei conferințe organizate la Bruxelles cu privire la drepturile sociale.

„Orice muncă ar fi, trebuie un salariu minim în fiecare țară din UE (…) Același lucru și pentru venitul minim de inserție sau venitul minim garantat”, a adăugat el.

„Există în Europa un prag al demnității care trebuie respectat. Acest venit minim nu trebuie să fie același în toate țările noastre. Ar fi aberant să revendici așa ceva”, a recunoscut el.

Cu toate acestea, „să avem în toate legislațiile naționale un salariu social minim și un venit minim garantat îmi pare a fi complementul dimensiunii sociale a Europei”, a subliniat Jean-Claude Juncker.

În opinia fostului premier luxemburghez, care a fost și ministru de finanțe și al muncii în Mare Ducat, acest salariu minim nu ar trebui să meargă „în contrasens cu toate considerațiile care gravitează în jurul competitivității”, o modalitate de a răspund temerilor întreprinderilor mici și mijlocii.

Salariul minim, care există de multă vreme în Franța, a fost generalizat în Germania abia la 1 ianuarie 2015. Prima economie a zonei euro dispunea până atunci de salarii minime, negociate în acordurile pe ramură, care nu acopereau neapărat toate meseriile.

Comisia Europeană intenționează să prezinte în martie propuneri pentru un nou soclu european al drepturilor sociale. Pe de altă parte, Jean-Claude Juncker a anunțat că va organiza un summit social pentru locuri de muncă și o creștere economică echitabilă împreună cu premierul Suediei, Stefan Lofven, pe 17 noiembrie, la Goteborg.

Serbia introduce închisoarea pe viață pentru viol și crimă. Legea Tijana poartă numele unei fete violate și ucise în 2011

Serbian flag with fabric structure

Serbia a introdus, marți, în Codul Penal, pedeapsa cu închisoarea pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate, pentru infracțiuni precum violul și crima atunci când victimele sunt copii, femei însărcinate și persoane lipsite de ajutor.

Legea Tijana a fost inițiată de către Igor Juric, a cărui fiică – Tijana – a fost răpită, violată și ucisă în anul 2011. Juric și-a asigurat sprijinul a 160.000 de persoane pentru inițiativa sa și a fost prezent în parlament în momentul votării actului normativ, transmite Agerpres.

CEZ vinde cel mai mare parc eolian din Europa – Cogealac, judetul Constanta

Grupul ceh CEZ intenționează să-și vândă întreg business-ul din România, atât cel de distribuție și furnizare, concentrat în Oltenia, cât și cel de producție de energie, concentrat în Dobrogea, afirmă surse din industrie.

Parcul Eolien CEZ este cel mai cel mai mare parc eolian situat pe uscat din Europa, cuprinde 240 de turbine de 2,5 MW, 100 metri înălțime și un diametru al rotorului de 100 de metri. Proiectul a fost dezvoltat în doua etape – prima la Fântânele care include 139 de turbine eoliene cu o capacitate de 347,5 MW și cea de a doua în zona Cogealac și Grădina, incluzând 101 turbine cu o capacitate totală de 252,5 MW. Grupul CEZ în România este reprezentat prin nouă companii – Distribuție Energie Oltenia, CEZ Romania, CEZ Vânzare, CEZ Trade, CEZ ESCO Romania, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development și TMK Hydroenergy Power. 

Astazi au inceput lucrarile de constructie la drumul expres Craiova – Pitesti

Firmele care au câştigat licitaţiile pentru proiectarea şi execuţia a tronsoanelor 1 şi 2 din Drumul Expres Piteşti-Craiova au început, miercuri, lucrările de construcţie, după ce au finalizat proiectarea în circa patru luni de la semnarea contractelor, potrivit agerpres.ro.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a afirmat pe şantierul deschis la limita judeţului Dolj cu judeţul Olt, unde au început lucrările la primul tronson, eveniment la care a participat şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, că firmele care au câştigat licitaţiile la cele două tronsoane au finalizat proiectarea în patru luni, deşi în contract perioada prevăzută era de un an, ceea ce înseamnă că se va scurta şi perioada de implementare.

„I-am spus constructorului că vrem să finalizăm acest obiectiv înainte de termen, pentru că acest lucru se poate. Contractul de execuţie proiectare a fost semnat în decembrie 2018, proiectarea trebuia să dureze 12 luni şi construcţia – 24 de luni. Iată că firmele au realizat proiectarea în doar patru luni, deci automat se va scurta şi perioada de implementare. Pentru că este necesar să venim şi cu măsuri suplimentare, în acest contract au fost prinse şi măsuri de accelerare: constructorul poate lucra mai mult, iar noi vom suplimenta fondurile, pentru a termina lucrările mai repede”, a spus Cuc.

Locurile de muncă de la stat, mai atractive decât cele de la privat. Numărul bugetarilor a crescut cu 40 000 in doi ani.

Cu 40 de mii a crescut numărul angajaţilor la stat în ultimii doi ani. Asta în timp ce pe piaţa forţei de muncă există un deficit de aproximativ un milion de persoane. Salariile mai mari şi beneficiile i-au făcut pe români să aleagă statul în locul unui job la o firmă privată.

Numărul bugetarilor a ajuns la peste 1,2 milioane. Potrivit INS, după ultima criză din România, numărul celor care muncesc la stat a crescut cu 400 de mii.

Corina Diaconu, managerul unei companii de recrutare: De foarte multe ori candidaţii preferă să opteze pentru mediul public din motive salariale, pentru că există un program mult mai redus decât cel din privat, există toate acele sărbători legale de care beneficiază şi nu tot timpul criteriile de performanţă sunt corelate cu majorările salariale.

Numai în ultimii doi ani statul a angajat 40 de mii de persoane. Asta în timp ce angajatorii din domeniul privat găsesc cu greu forţă de muncă.

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR: Deficitul pe piaţa forţei de muncă este de aproximativ un milion de oameni, începând cu sfera serviciilor. Mediul public devine un concurent al mediului privat printr-o debalansare a câştigurilor din media publică şi o decuplare a câştigurilor faţă de mediul privat.

Cristian Păun, analist economic: Avem şI faptul că există migraţia spre ţările din Uniunea Europeană şi atunci sectorul privat din România clar îşi atinge foarte repede potenţialul, nu poate produce mai mult, nu poate produce în aceeaşi măsură În care se cer bunuri şi servicii.

Creșterea salarială, unul dintre motivele pentru care românii preferă un job la stat

Corina Diaconu, managerul unei companii de recrutare: Dacă înainte ne confruntam cu lipsa personalului în sectorul IT şi în domeniul construcţiilor, acum studiile arată că absolut toate domeniile de activitate, cu un grad mai mare sau mai mic, într-adevăr, întâmpină dificultăţi.

Creşterile salariale accelerate din ultimii ani în sectorul public au făcut ca mulţi români să îşi dorească să lucreze la stat.

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR: Ar fi trebuit ca o dată cu creşterea salariilor să sesizăm şi o creştere a calităţii serviciilor. Încă o dată, mediul privat nu se opune creşterii salariilor în mediu public, ci această creştere trebuie să aibă în spate criterii economice.

Conform datelor oficiale, cheltuielile de personal la stat pentru anul 2018 au fost de peste 86 de miliarde de lei, cu 16,5 miliarde mai mari faţă de 2017.

Cu 40 de mii a crescut numărul angajaţilor la stat în ultimii doi ani. Asta în timp ce pe piaţa forţei de muncă există un deficit de aproximativ un milion de persoane. Salariile mai mari şi beneficiile i-au făcut pe români să aleagă statul în locul unui job la o firmă privată.

Gruparea camatarilor din Timisoara beneficiaza de modificarile legilor penale

Bursa afacerilor, emisiunea realizata de jurnalistul Gigi Ilas, in parteneriat cu avocatul Florin Kovacs, va gazdui o dezbatere interesanta despre coruptia din justitia banateana, dedesubturile modificarii legilor penale, dar si complicitatile inalte de care beneficiaza gruparea camatarilor din Timisoara, care au lasat pe drumuri peste 200 de familii si vehiculeaza in imprumuturi cu ipoteci imobiliare peste 6 milioane de euro.

Florentina Mariscas, licentiata in Drept, un martor incomod pentru procurori, judecatori, politisti si camatari, vine la emisiune pentru a face o serie de dezvaluiri explozive si a ne spune de ce crede ca viata sa este in primejdie.

“Cineva care imi stia programul si stia ca, in anume zi, ajung noaptea acasa, a incercat sa ma omoare. Am avut o duba in spatele meu, care avea faza lunga, si inaintea unei linii de tren, unde trebuia sa opresc, sa ma asigur, s-au tras 3 focuri de arma si unu’ a ricosat in parbriz. Evident, nu am mai oprit, ci am accelerat instant.

Chiar si acum am telefonul ascultat si sunt monitorizata, s-a tras cu arma asupra masinii mele, iar procurorul a fost foarte resemnat ca atata timp cat sunt in viata nu e nici o problema.

Da, stiu ca sunt un pericol pentru ei, iar ei stiu ca trebuie, ori sa ma elimine, ori sa ma bage in puscarie pentru a-mi inchide gura, insa voi lupta pana in panzele albe sa imi dovedesc nevinovătia si sa imi curat cazierul”, ne-a dezvaluit, in avanpremiera emisiunii din aceasta seara, Florentina Mariscas.

Este posibil ca, in cadrul aceleiasi emisiuni, sa intervina telefonic si avocatul Pavel Abraham, aparatorul tinerei din Timisoara.

Sa mai spunem ca, in dosarul politistului corupt de la DIICOT Timisoara, in care agentul de politie judiciara Nicu Mihaitoaia a fost condamnat la 6 ani de inchisoare pentru luare de mita, Florentina Mariscas a luat 3 ani cu suspendare, chiar daca a sprijinit procurorii DNA sa realizeze prinderea in flagrant…

Târgoviște – miting PSD. Polițiștii au cerut „parola” oamenilor care încercau să intre în oraș.

Apar noi imagini de la mitingul PSD din Târgoviște, acolo unde mai mulți șoferi au fost opriți de poliție, chiar la intrarea în oraș, și nu li s-a permis să circule mai departe până când nu spun „parola”. 

Un bărbat care voia să intre în oraș să vadă meciul celor de la Chindia Târgoviște contra lui Metaloglobus București a fost oprit de polițiști la intrarea în oraș. Ofițerii i-au cerut să spună parola și să arate invitația necesară pentru a intra cu mașina în municipiu.

Bărbatul a publicat clipul video pe pagina sa de Facebook. Iată dialogul surprins în imagini:

Polițist: Domnu’ șef, în parcare, vă rog!
Șofer: Dar de ce? Nu putem să trecem?
Polițist: Nu, pentru că nu aveți tichet și nu știți nici parola. 
Șofer: Despre ce tichet și despre ce parolă este vorba?
Polițist: Uitați cum are colegul din spate, da? Vedeți acolo în parbriz? 
Șofer: Nu știu, domne, despre ce e vorba.
Polițist: Deci mi se confirmă prin stație…Vă rog, scoateți mașina în afara părții carosabile.
Șofer: Domnule, vorbiți serios despre parolă?
Polițist: Exact. Este nevoie de o parolă.
Șofer: Ce parolă? Să intri în oraș?
Polițist: Mergeți la miting?
Șofer: Nu, merg la meci, la Chindia. 
Polițist: Nu aveți cum. Decât pe jos, pentru că tronsonul ăsta de drum este blocat.
Șofer: Pentru cine, domne? Pentru Dragnea?
Polițist: Nu pentru Dragnea, eu știu că este un miting organizat. Mai mult nu pot să vă spun. Lăsați mașina aici. 
Șofer: Sunteți de serviciu și respectați niște dispoziții comuniste cu parolă?
Polițist: Trageți, vă rog, mașina și puteți să mergeți unde vreți.

Hotelul lui Dragnea are datorii de 2,3 milioane de euro la stat.

Hotelul lui Dragnea din Turnu Măgurele apare cu datorii la stat (oficiale și recunoscute) de 2,3 milioane de lei, pe care va trebui să le plătească tot Iohannis, ca să nu fie suspendat.

Cu prilejul acestei frumoase informații, reluăm un text de-al lui Cătălin Prisacariu despre banii spălați și evazionați de Dragnea cu acest hotel:

Cum a spălat Dragnea șpăgi de sute de mii de euro într-un rahat de hotel unde nu se cazează nimeni

A fost nevoie de un divorț pentru ca mustață ăla cu dinții negri de la Teleorman să admită ce știa toată lumea: hotelul ăla penal din Turnu Măgurele, „evazionat“ fiscal de nevastă-sa cu vreo patru milioane de euro, e al lui, de fapt. Cel mai tare și mai tare este că, din căcatul ăla de hotel la care nu se cazează nimeni, Dragnea are de încasat aproape 200.000 de euro. Nenică, dacă nici asta nu e spălare teleormăneană de șpăgi, atunci e prosteală pe față cu acordul tacit al statului.

Iaca hotelu’, na evaziunea, cucu’ dosaru’ penal

Prin 2009, când era doar un baron local de câmpie, staroste peste câteva sute de mii de amărășteni trăitori din țărâna Bărăganului, Dragnea era mai prost. Atât de prost încât admitea că mișculațiile nevesti-sii cu hotelul „Turris“ erau de neam prost. Astfel, așa cum reiese din declarația de avere a lui Dragnea din 2009, pe când era doar șef la Consiliul Județean, clădirea hotelului a ajuns proprietatea Bombonicăi (da, așa o cheamă pe fosta nevastă a lui mustață) printr-o curioasă „restituire“. Pe scurt, cum Bombonica Dragnea avea peste 95% din acțiunile Hotel Turris SA, firma care deținea clădirea hotelului, Bombonica a decis ca firma să-i dea ei, pă persoană fizică, clădirea hotelului. Cică a fost, cum ziceam mai sus, „restituire“. Păi, cum morții mă-sii să fie restituire, când Bombonica nu a avut niciodată clădirea hotelului?! Păi, nu avea cum, s-a prins până și Fiscul. Care a luat de bună evaluarea clădirii la peste 110 milioane de lei și a zis: „Fă, Bombonico, tu ai vrut să tragi statu’ în piept și să ocolești taxele pe o tranzacție imobiliară cu <restituirea> asta, ia bagă tu impozit de 17 milioane de lei pe clădire!“. Mă rog, Fiscul nu a zis chiar așa, cu cuvintele astea, dar în fond asta a făcut: a pus-o să plătească, ba chiar i-a făcut și plângere penală pentru evaziune fiscală. A dracu’ coincidență, însă, deși furăciunea se vede de pe lună, Parchetul General a clasat cazul în 2014, cică Bombonica nici evaziune nu a făcut, nici penală nu e. Să vă amintim că, în 2014, Dragnea era pe val împreună cu Ponta, boul din urmă visându-se președinte?

Peste 183.000 de euro de luat dintr-un hotel în Turnu Măgurele

Ei, dar altceva voiam să vă zicem, asta de mai sus a fost doar de introducere în problemă. Deci: șase ani mai târziu după „restituirea“ pluii, clădirea hotelului era tot la Bombonica în proprietate, după cum se vede și în declarația de avere. Dar mai mult decât atât, clădirea aia producea și bănet: la sfârșitul lui 2014, de exemplu (declarația completată în 2015 se referă la anul fiscal 2014), creanțele fameliei Dragnea din închirierea clădirii către Hotel Turris SA erau de peste 183.000 de euro. Ejnebun?! Păi, veniturile anuale ale Hotel Turris SA abia sunt de vreo sută de mii de euro. Deci, Hotel Turris SA îi datorează lui Dragnea & co veniturile integrale pe vreo doi ani. Mișto, deosebit.

Livulică renunță la nevastă, se alege cu hotelul

Un an mai târziu, însă, adică anul ăsta, oficial clădirea hotelului s-a mutat de la Bombonica la Livulică. Oamenii au divorțat în vara lui 2015 și au făcut și un partaj pe tema asta. La partaj, ce să vezi, Bombonica i-a lăsat clădirea hotelului lui Livulică. Da’ nu doar clădirea, ci și creanțele alea de peste 183.000 de euro, chit că au încercat să ne prostească pe toți împărțind creanța aia mare în euro în două: una în euro, de vreo 80.000, și alta în lei, de peste 460.000. Cu totul, însă, e fix 183.000 de euro, cât fusese anterior. Mai mișto e că Dragnea menționează și încasări de pe urma clădirii hotelului, nu doar bani de luat: 60.000 în 2015 și 30.000 în 2016. Nu zice în ce monedă, putem să bănuim orice.

Deci, fraierilor, nenorocitul ăsta, punând-o paravan pe tanti Bombonica, s-a ales, fără taxe, cu clădirea unui hotel, apoi au peștit clădirea aia cât să le justifice niște sute de mii de euro. În Turnu Măgurele, nene!