„Iau 22 de milioane şi în mână 13. Unde sunt restul banilor?“.

Nemulţumit de faptul că statul îi „trage bani” din salariu, un protestatar anti-PSD i-a cerut socoteală premierului Viorica Dăncilă.

Viorica Dăncilă: Ce nemulţumire aveţi? Ia, ziceţi.

Bărbat: Sunt tânăr şi sunt plecat dincolo. Multe nemulţumiri am.

Viorica Dăncilă: Dar spuneţi, că poate putem rezolva. Adică prin dialog.. Bărbat: Mi-aţi mărit salariul, dar cât îmi trageţi din bani?

Viorica Dăncilă: Cine vă trage bani?

Bărbat: Statul

Viorica Dăncilă: Cum vă trage? Bărbat: Iau 22 de milioane şi în mână 13. Unde sunt restul  banilor?

Viorica Dăncilă: Păi înainte nu eraţi aşa nemulţumit când s-au tăiat salariile…

Bărbat: Nu eram nemulţumit că-s plecat din ţară de 15 ani.

Viorica Dăncilă: Ia veniţi până la Guvern să avem o discuţie să vedem ce se întâmplă Bărbat: Nu vreau să vin, mulţumesc.

Viorica Dăncilă: Păi ştiţi cum este? Dumneavoastră dacă vreţi să rezolvăm ceva trebuie să veniţi să discutăm.

Bărbat: Nu, nu. Sunt om de rând, nu am venit la furat. Viorica Dăncilă: Dar nici noi n-am venit la furat.

Premierul Viorica Dăncilă a fost huiduită, fugărită și aşteptată cu lumânări şi coroane funerare în cadrul vizitelor sale în ţară. Ea s-a plâns că este cel mai hulit premier al României.

„Cred că nu a fost prim-ministru al României care să fie mai jignit, mai controversat, un prim-ministru care efectiv pentru ei cred că îşi doreau ca în fiecare zi să plec acasă. Şi să ştiţi că nu a fost uşor. De multe ori am stat şi m-am gândit: oare e normal ceea ce se întâmplă? Dar, vă rog să mă credeţi, niciodată nu m-am gândit să fac un pas înapoi, pentru că m-am gândit că în spatele meu sunt milioanele de cetăţeni români care aşteaptă altceva de la Guvernul României, sunt miile de primari care aşteaptă să-şi pună în aplicare programul local pentru comunităţile lor, sunt miile de oameni care au nevoie de speranţă pentru această ţară. Sunteţi dumneavoastră, care aţi crezut în noi şi nu avem voie să vă dezamăgim”, a declarat joi Viorica Dăncilă.

40 % din PIB se duc pe salarii, 80 de miliarde euro pe an

Eurostat (European Statistical Office) prezinta Romania cu o masa salariala de peste 80 miliarde euro , reprezentand 40 % din PIB.

Să nu ne facem că am uitat: în 2012, când PSD a revenit la guvernare, salariile ajunseseră să reprezinte în PIB nici 32%, în cădere vertiginoasă de la intrarea României în UE și de la 43-44% la ieșirea din comunism. În șase ani, politica dlui Dragnea de creștere a salariilor direct la stat și indirect în mediul privat prin „inducție” sau prin majorarea salariului minim a dus la o recuperare s-ar putea spune remarcabilă, ale cărei consecințe nu pot fi precizate deocamdată.

Ponderea masei salariale în PIB este unul din cei mai ilustrativi indicatori economici. Pentru starea de dezvoltare a unei țări și mai ales pentru statutul ei în economia și politica mondială este chiar cel mai semnificativ!

Dacă PIB-ul este expresia producției ca act economico-social – relevantă sau nu este o altă problemă, destul de controversată, pe care nu o discutăm acum și aici –, ponderea masei salariale în PIB este fotografia la un moment dat a împărțirii roadelor producției între muncă și capital. În statistica actuală la nivelul practic al tuturor țărilor și teritoriilor, PIB-ul însumează ceea ce revine muncii, respectiv masa salarială (denumită statistic „compensarea salariaților”), și ceea ce revine capitalului (denumită statistic „excedentul brut de exploatare”), adăugându-se bilanțul net al intervenției statului (impozite de producție minus subvenții). Primele două, respectiv compensarea salariaților și excedentul brut de exploatare, formează baza PIB-ului, constituind, mai simplu spus, salarii și profituri, care reprezintă, aproape fără excepții, peste 85% din PIB.

Cum într-o țară sunt împărțite între muncă și capital aceste 85 procente din PIB spune aproape totul despre țara în discuție. În țările dezvoltate, care sunt și centrele din sistemele centru-periferie din rânduielile actuale de tip colonial din lume, munca preia peste 50%, chiar mult peste 50%, din PIB, iar capitalul 30-35% (repetăm, vreo 15% constituie bilanțul net al intervenției statului). Dimpotrivă, în țările de la periferii situația ­este inversă: peste 50% din PIB preia capitalul, iar munca doar 30-35%, în unele cazuri maximum 40% (cotele spre 40% fiind înregistrate în general pe seama unui bilanț net mai scăzut al intervenției statale)! La doar 30-32% pondere a masei salariale în PIB este vorba fără echivoc de o colonie în toată puterea cuvântului.

În 2012 era dezastru. Masa salarială în PIB coborâse sub 32%. Nu doar o cotă de colonie pură, dar această cotă se afla într-o continuă și vertiginoasă scădere de la intrarea României în UE. De mirare nu era! Coborârea părții din PIB pe care o prelua munca era produsul colonializării dramatice și rapide a țării sub faldurile UE și cu concursul enorm al guvernării Băsescu, ce, printre altele, procedase și la o tăiere fizică a salariilor bugetarilor. Este momentul în care PSD, spre cinstea sa, a pornit cruciada sporirii salariilor în România, care a început pe vremea premierului Ponta cu recuperarea nivelurilor salariale după tăierile Băsescu și care a continuat cu ceea ce a constituit baza cruciadei, respectiv majorarea salariului minim care să împingă în sus întreaga grilă de sa­larizare și sporirea salariilor la stat pentru ca, prin impulsul creat, să antreneze și creșterea salariilor în mediul privat, copleșitor preponderent în economie, și în care statul n-are nicio jurisdicție!

Ana Blandiana: Românii care nu vor merge la vot în 26 mai „aproape că vor comite o crimă”

Scriitoarea Ana Blandiana crede că alegerile europene din 26 mai sunt importante pentru UE și în mod particular pentru România.

”Ideea că ai putea să nu te duci la vot pentru mine este o monstruozitate, pentru că dacă este vorba de niște oameni care nu sunt în stare să înțeleagă ce este votul, e într-adevăr o mare problemă de nivel cultural a României, dar dacă niște oameni care au terminat niște școli, care înțeleg și cărora efectiv nu le pasă de soarta țării lor, de soarta generațiilor viitoare ale poporului lor, asta mi se pare de neiertat”, spune ea.

VIDEO – Iohannis: Hotii si coruptii stau la puscarie, nu in fruntea statului

Presedintele Klaus Iohannis lanseaza un clip de promovare a referendumului.

In care pledeaza pentru „Da” la referendumul pe tema justitiei, el afirmand ca „toti ne dorim sa traim intr-o tara in care hotii si coruptii stau la puscarie, nu in fruntea statului”.

„Dragi romani, cu totii ne dorim sa traim intr-o tara in care hotii si coruptii stau la puscarie, nu in fruntea statului. Pe 26 mai sa spunem raspicat „Da” pentru Romania europeana, pentru Romania pe care o iubim, tara oamenilor cinstiti si integri, in care nimeni nu este mai presus de lege! Votati „Da” la referendum si nu-i lasati pe altii sa decida in locul vostru! Romanii voteaza, pentru ca romanii conteaza”, spune Iohannis in clip.

Auchan – cumparaturi online

Auchan Retail Romania a deschis platforma de cumparaturi online pentru a veni in sprijinul clientilor si a satisface asteptarile acestora.

Pentru comanda online trebuie sa accesati pagina :

http://www.auchan.ro/store/home

Dupa ce va ingregistrati cu un cont personal de cumparaturi puteti alege orice produs doriti dintr-o gama diversificata.

Prin realizarea unor astfel de proiecte romanii pot sa guste din „viata de afara”.

Oltenia – campiona la numarul de bugetari

INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA (INS) precizează că în majoritatea județelor Olteniei sunt prea mulți bugetari raportat la numărul total de angajați. În Gorj există cea mai mare pondere, 44,9% din totalul salariaților.

În Dolj, ponderea bugetarilor este de 31,6%, ceea ce înseamnă că dintr-un total de 129.500 de salariați, circa 40.900 sunt bugetari. În Mehedinți, din 45.200 de salariați, 15.200 sunt bugetari. Ponderea lor în total salariați este de 33,4%.

De aceea sectorul bugetar trebuie restructurat, iar sectorul privat încurajat!

CFR marfa – pierdere de 21 milioane euro

Bugetul CFR Marfă pe 2019, al cărui proiect a fost publicat miercuri de Ministerul Transporturilor, prevede o pierdere echivalentă cu 21 milioane euro. Nivelul plăților restante este 619 milioane de lei în BVC pe 2019 al CFR Marfă. ”Plățile restante sunt reduse față de cele înregistrate în anul 2018 cu 30%”, se mai arată în expunerea de motive citată de Club Feroviar.

Documentul publicat de MT prevede pentru acest an venituri totale de 811,8 milioane de lei, echivalentul a 172,7 milioane euro. În schimb, cheltuielile totale ale operatorului național de transport feroviar de marfă sunt estimate la 911,7 milioane de lei, adică aproape 194 milioane euro. Cheltuielile cu personalul se ridică la 339,6 milioane de lei în 2019, potrivit proiectului de buget.

Făcând diferența între venituri și cheltuielile totale ale societății de stat, rezultă o pierdere de 100,5 milioane de lei prevăzută în Bugetul CFR Marfă pe 2019, echivalentă cu 21,38 milioane euro. Deși societatea programează creșterea veniturilor totale cu 7,53% și a cheltuielilor totale cu 0,73%, la finele anului 2019 este prevăzută o pierdere de 100.500,00 mii lei, redusă cu 50.215,00 mii lei față de cea preliminată pe anul 2018 (150.715,00 mii lei). 

La Timisoara se construieste un „sat vertical”

Investitia de 14 milioane de euro este asigurata de compania
Werk Property Group, dezvoltatorul proiectului.

Am petrecut mai mult de un an creionând împreună cu arhitecții conceptul din spatele Vox Vertical Village. Obiectivul nostru a fost să creăm un model nou de ecosistem locativ prin care să aducem casele într-un mediu specific urban. A rezultat astfel un mini-oraș pe verticală, cu spații comune ample care facilitează interacțiunea între membrii comunității și terase generoase asemănătoare unor grădini”, explică Virgil Tornoreanu, managing partner Werk Property Group, dezvoltatorul proiectului.

Proiectul reprezintă un concept în premieră pe piața rezidențială din România, urmând să fie primul ‚vertical village’ / ‚oraș pe verticală’ dezvoltat pe plan local. Vox Vertical Village va reuni 120 de locuințe într-o clădire cu 10 niveluri și va presupune dezvoltarea unei ‚păduri pe verticală’, peste 1.000 de arbuști și diferite plante urmând a fi plantați atât în interiorul proiectului cât și pe terasele locuințelor.

Liviu Dragnea si Nicolae Guta : : : : De vrei gustul fericirii stampileaza trandafirii.

Campanie marca PSD

Nicolae Guță ”Magnificul” pare a fi noua achiziție de campanie a social-democraților, acesta lansând o manea prin care îndeamnă românii să voteze Liviu Dragnea și PSD. Maneaua a fost realizată la comanda PSD, potrivit anunțului de pe youtube. 

Videoclipul începe cu ”Guță Nicolae Magnificul” care dedică această manea pentru ”cel mai tare partid din România –PSD”. 

”De vrei gustul fericirii
Ștampilează trandafirii.
Când e cald fierul se bate 
Dacă vrei prosperitate 
Hai, române, hai la urnă 
Dacă vrei viața mai bună 
Votează cu încredere Liviu Dragnea, PSD 
Arde flacăra în torță, PSD-ul e o forță 
Marțienii de-ar veni și tot nu ne pot opri 
Hai, române, hai la urnă
Votează cu încredere Liviu Dragnea, PSD” 

Acesta este mesajul transmis de Guță, în background derulându-se imagini de la mitingurile PSD, în care apare Liviu Dragnea, dar și o femeie care numără banii.